Să nu cârtești când jugul
Să nu cârtești când jugul
îți pare că-i prea greu
Încă puțin și iarăși
ajută Dumnezeu
Să nu cârtești când singur
ajungi în loc de chin
Mai rabdă, te mai roagă
și iar va fi senin.
Să nu cârtești când drumul
îți pare cu amar
Încă puțin și totul
se face dulce iar
Să nu cârtești când plânsul
udă al tău obraz
O vreme trecătoare-i
și vremea de necaz.
Să nu cârtim niciunii
când vine-o stare grea
Și vremea ei va trece
și trece-atunci și ea
Căci Dumnezeu va șterge
tot chinul suferit
Din viața celor care
au plâns dar n-au cârtit.