Statornicia este-un Har
Statornicia este-un Har,
Și fericit e-acel ce-o are
Că-n urma lui pe veci răsar
Izvoare de mărgăritare.
Nu-i suflet mai adevărat
Nici soț mai vrednic de-alipire
Nici vestitor mai de urmat
Ca cel statornic în iubire.
Nu-i frate mai nedespărțit,
Nici prieten mai ales să poarte
Un nume mai neprețuit
Ca cel statornic pân’ la moarte.
Nici credincios adevărat,
Părinte mai cu vrednicie
Decât acel ce și-a păstrat
Credința cu statornicie.
În El nu-i umbră și nici fum,
Ci curăție și-umilință,
Nemaiștiind decât un drum
De-o-nvățătură și-o credință,
În el furtunile-ajung rar,
Rămân puțin și trec grăbite
Și-aprind un mai puternic jar,
Deschid noi zări mai strălucite.
Statornicia este-un Har
Și fericit e-acel ce-o are
Că-n urma lui pe veci răsar
Izvoare de mărgăritare.
Statornic Dumnezeu Ceresc,
Nu-ți cer mai mare avuție
Decât să-Ți cred și să-Ți trăiesc
Cuvântul cu statornicie.