Cap. 11 - Eclesiast

1-Aruncă-ţi pîinea ta pe ape căci mai tîrziu o vei afla. 2-În şapte şi în opt ţi-o-mparte că nu ştii ce va mai urma. 3-Cînd norii sînt umpluţi de ploaie curînd o lasă la pămînt ori încotro-ar cădea copacul, acolo putrezeşte frînt. 4-Acel ce după vînt se uită n-o să mai semene curînd şi cine tot la nori priveşte nici nu va secera nicicînd. 5-Cum nu ştii ce căi are vîntul nici cum e omul zămislit aşa nu le-nţelegi pe cele ce Dumnezeu le-a săvîrşit. 6-Din zori îţi seamănă sămînţa şi pînă-n noapte să înceţi căci nu ştii asta-i sau aceea, sau ambele-au acelaşi preţ. 7-Ce dulce e în veci lumina la ochiul care-i sănătos plăcerea ochiului ce vede, pe ceruri, soarele frumos. 8-Şi dac-un om ani mulţi trăieşte, se bucure cît timp e viu căci vin şi anii de-ntuneric, cînd viitorul e pustiu. 9-Aleargă tinere... şi cîntă fii vesel, mergi pe-a lumii căi fă tot ce vrei ia tot ce-ţi cere plăcerea ta şi ochii tăi rîzi tinere, fă tot ce-ţi place nepăsător cum vrei, mereu dar nu uita că pentru toate ai să răspunzi lui Dumnezeu. 10-Goneşte-orice necaz din suflet şi-alungă-ţi orice rău din trup căci tinereţea-i trecătoare şi florile-i curînd se rup.