Cântările Căinţei

Cîntările căinţei sfinte
cînd am căzut să le-nvăţăm
că numai printr-un plîns fierbinte
putem atunci să ne-ndreptăm
cîntările căinţii-amare
să le cîntăm plîngînd mereu
că ne-ncetat şi fiecare
păcătuim spre Dumnezeu.
O Doamne Te rugăm
cînd plîngem şi cîntăm
ajută-ne să ne căim
de tot ce-Ţi mai greşim.
Păcătuim cu gînd şi faptă
şi cînd ştim noi şi cînd nu ştim
orice păcat făcut aşteaptă
să-l plîngem şi să ni-l căim
cu lacrimi şi cîntări amare
să înălţăm suspinul greu
cînd cu păcatul mic sau mare
Îl întristăm pe Dumnezeu...
Cînd cazi, dă-ţi cel mai negru nume
şi cel mai greu suspin adu
gîndind că nimeni nu-i pe lume
mai păcătos de cum eşti tu
abia atunci primeşti iertarea
şi-mbraci cerescul curcubeu
şi-ţi dă Hristos îmbrăţişarea
şi te sărută Dumnezeu!