Numai Tu-mi poţi şterge
Numai Tu-mi poţi şterge Doamne
vina mea cea neiertată
numai Tu-mi poţi da uitării
ce eu nu-mi pot niciodată
numai Tu iubire dulce
căci Tu ierţi chiar şi zdrobită
dar cum ai să-mi uiţi vreodată
vinovata mea clipită?...
Doamne, numai Tu-mi poţi şterge
ce-am ars eu cu foc şi fiere
cînd pe Faţa Ta cea dulce
am pus cea mai grea durere
cînd Ţi-am frînt lumina blîndă
într-o clipă-ntunecată
vei putea ierta Tu oare
ce eu nu-mi pot niciodată?
Doamne, tremură şi-acuma
sufletul zdrobit din mine
căci mă arde şi mă doare
ce-am făcut eu lîngă Tine
cum mi-am dat eu legămîntul
pe-o clipită vinovată
Doamne, măcar Tu îmi iartă
ce eu nu-mi pot niciodată!