Ce noapte-i Noaptea asta!

Ce noapte-i Noaptea asta Sfîntă cînd cerul pare-un templu nalt cu mii de îngeri aprinzîndu-şi făclia unul celuilalt cînd miile de stele-aprinse cu îngeraşii ce le ţin îngenunchează-n aşteptarea Venirii Fiului Divin... Ce noapte-i Noaptea asta Sfîntă cînd marea pare-un templu-afund cu mii de duhuri aprinzîndu-şi nădejdi în care-abia pătrund şi stelele întors aprinse cu duhurile ce le ţin îngenunchează-n aşteptarea Venirii Soarelui Divin... Ce noapte-i Noaptea asta Sfîntă cînd cîmpul pare-un templu viu cu miile de stropi de rouă arzînd în zîmbet auriu şi toată viaţa şi mişcarea cu dor, cu şoaptă, cu suspin îngenunchează-n aşteptarea Venirii Ceasului Divin!