Din anii tăi

Din anii tăi trecuţi prea grabnic cu ce te-alegi acum cînd nu-s tot ce-aveai bun, ai dat spre lume şi-azi n-ai nimic pentru Iisus... - Ce-ţi duci acum spre veşnicie cînd mergi şi nu mai vii în veac mai gol, mai orb şi mai nevrednic ca cel mai zdrenţăros sărac? Din toată slava lumii strînsă cu braţ tiran şi ucigaş ce-ţi mai rămîne-acum cînd tîrîi spre moarte-un suflet rău şi laş? - În veci striga-vor chinuiţii blestem şi-osîndă-n jurul tău şi-nfometaţii şi-asupriţii la care tu le-ai fost călău... Cu toată-averea necinstită ce-ai adunat-o înşelînd ce-ai să mai faci în gheara morţii înspăimîntat şi tremurînd? - Cînd ai dispreţuit credinţa şi-ai insultat pe Dumnezeu nu-ţi mai rămîne decît iadul nefericit şi orb pigmeu!