Ce mulți oameni nu vor știi niciodată
Ce mulți oameni nu vor știi niciodată
cât de mult i-a iubit Dumnezeu;
gândul lor și duhul lor viața toată
împăcat stă-ngropat tot mai greu;
vai, ce-amar e-a nu ști niciodată
cât de mult te-a iubit Dumnezeu!
Refren
Voi, care știți - mărturisiți
la orișicare om, duios,
spre-a nu trăi - și-a nu muri
niciunul fără de Hristos.
Ce mulți oameni nu-nțeleg niciodată
cât de bine-i a fi cu Iisus,
ce slăvită e o viață predată
unui țel și-unui har făr-apus.
vai, ce-amar de-a nu ști niciodată
cât de bine-i a fi cu Iisus!
Ce mulți oameni n-au simțit niciodată
cât de dulce-i să plângi cu Hristos,
nici ce-i astăzi conștiința-mpăcată,
nici ce slavă-i să mori credincios;
vai, ce-amar e-a nu ști niciodată
cât de dulce-i să plângi cu Hristos!
Ce mulți oameni nu vor ști niciodată
cum i-a vrut Sus în Cer Dumnezeu,
viața lor va fi în veci îngropată
într-un loc și într-un foc tot mai greu;
vai, ce-amar e-a nu fi niciodată
Sus în Cer cum te-am vrut Dumnezeu!