Tu ești Lumina neatinsă
Tu ești Lumina neatinsă.
Tu ești izvorul nesecat,
Și lacrima ești neprelinsă
Din sufletul îndurerat.
Tu ești Luceafărul iubirii
Pe cerul meu rămas pustiu
Seninul dulce-al fericirii
Ce eu de ani nu mi-l mai știu.
Ești Trandafirul alb din vale,
Ce-aștepți culesul mâinii moi,
Neprihănitele-Ti petale
Le voi culege-n pumni-mi goi.
Tu ești ecou de ciocârlie,
Ce nu Te văd, dar Te aud,
Privind spre cer cu bucurie,
Obrajii mei cu lacrimi ud...
Tu ești „Străinul" de pe cale
Când prea îngrijorat opresc,
S-o iau pe urma turmei Tale,
Pe frații mei să-i regăsesc.
Ești susur blând de primăvară,
Ce legeni mugurii pe ram,
Azi vreau să-Ti cânt, întâia oară,
Cel mai frumos și Sfânt Psalm!...