Trec anii buni, trec anii răi ca norii peste creste
Trec anii buni, trec anii răi ca norii peste creste
și vine-o zi când nici gândești cu-a morții neagră veste
trec anii tari, trec anii slabi ca umbrele grăbite
și vine clipa când rămân privirile-mpietrite.
Trec anii sănătoși și vin cei plini de suferințe
ce bine-ar fi să ni-i scutim de-amarele căințe
când anii faptelor i-avem, ce har e-a face bine
căci vin și anii când ai vrea, dar nu mai are cine.
Trec anii florilor și vin ai poamelor frumoase
ferice-acei cu pomii plini de roadele mănoase
căci anii de cules sosesc, - să le-mplinim dobânda
căci vine Cel ce ne-a sădit, cu slava ori osânda.
Trec și-anii cei amari și vin și anii bucuriei
ferice-acei ce mor primind răsplata Veșniciei
căci anii plânsului sânt scurți, - dar ai cântării sfinte
pentru acei ce și i-au strâns, stau nesfârșit nainte!