O, drag cuvânt cu chip fierbinte
O, drag cuvânt cu chip fierbinte,
atât de-ades și cald rostit
ce rar într-adevăr pe lume ești tu gustat
și-mpărtășit.
Ce uriaș tribut de lacrimi și jertfe trebuie să dea
sărmana inimă-omenească
flămândă după fața ta.
O, fericire-adânc râvnită de-atîția oameni
pe pământ,
ce mulți așteaptă cu ulciorul vieții
la izvoru-ți sfânt.
Dar vai, izvorul e-un picur așa de-ncet
și-atât de rar
că mulți așteaptă viața-ntreagă un strop din tine
în zadar.
O, cîți se-nghesuiesc spre tine călcând pe alții
și lovind
nădăjduind să te ajungă furând,
vânzând
și-ademenind,
dar prețul scump al mântuirii
și-al păcii conștiinței lor
nu-ți poate cumpăni comoara...
- și veșnic fără tine mor.
Scump dar ceresc
o, fericire,
tu ești a celor blânzi și buni
ce de la Dumnezeu te-așteaptă
ca dar smeritei rugăciuni
dar și mai mult tu ești a celor
ce-au renunțat la tine-aici
ca să te poată da la alții
ce sânt mai părăsiți și mici,
a celor ce iubesc lumina și adevărul cel frumos
a celor ce trăiesc virtutea și se-mpreună cu Hristos.