O luntre ce-a pornit spre larguri
O luntre ce-a pornit spre larguri
c-o singură lopată doar,
vâslind c-o singură putere
n-ajunge țărmul, în zadar!
O pasăre pornită-n zboruri
spre-a visului dorit hotar,
plutind c-o singură aripă
n-ajunge țelul, în zadar.
Un foc aprins oricât de mare
pe cel mai fericit altar,
arzând doar cu-un cărbune singur
curând se stinge, în zadar.
Și-o însoțire neunită
ce doar mai pâlpâie amar
când numai unul mai iubește
curând se pierde, în zadar.
Iubește-ți soțul cu credință
căci părtășia e un har
din vina ta când ai pierdut-o
o poți tu plânge, în zadar...