Toate-și au pe lumea asta vremea lor... Și fiecui
1-Toate-și au pe lumea asta vremea lor... Și fiecui
- om sau lucru de sub ceruri - îi sosește ceasul lui.
2-Nașterea își are vremea
moartea-și are vremea sa
Răsăritul și-are vremea
smulgerea de-asemenea...
3-Și ucisul și-are vremea
și-al tămăduirii har
dărâmarea și-are vremea
și zidirea-și are iar.
4-Plânsul și-are vremea
râsul
și bocitul
și jucatul.
5-Aruncatul și cu strânsul
sărutarea și uitatul.
6-Pierderea și iar aflarea
ținerea și lepădarea.
7-Ruptul și cusutul, vremea
și tăcerea și mustrarea.
8-Și iubitul și urâtul
și război și pace, sânt
fiecare cu-a lor vreme pe pământ.
9-Ce folos au cei ce-aleargă și muncesc
din truda lor?
10-Am văzut ce face Domnul
oamenilor tuturor!...
11-Orice lucru Domnu-l face minunat la vremea sa
chiar și gândul veșniciei inima-l cuprinde-n ea
deși omul nu pătrunde spre-nceput și spre sfârșit
ce lucrare minunată Dumnezeu a-nfăptuit!
12-Am ajuns să văd că nu e altă fericire-a lor
decât să trăiască bine, toată viața, până mor.
13-Dar și chiar că omul duce un trai bun, lipsit de greu
este tot un dar și-o milă de la Bunul Dumnezeu.
14-Și-am ajuns să văd că cele câte Dumnezeu le vrea
dăinuiesc în veac căci toate împlinesc porunca Sa
că-n nimic din ce El face nu-i de scos sau de-adăugat
- pentru ca de Dânsul, lumea, să se teamă necurmat...
15-A mai fost ceea ce este...
chiar și ce va fi-a mai fost
Dumnezeu aduce iarăși înapoi, trecutul rost.