Ai nădejde-ntotdeauna
Ai nădejde-ntotdeauna, chiar cînd parcă nu-i scăpare,
nici nu ştii gîndi de unde, o lumină-ţi va apare,
căci cînd inima ta goală stă jelind pe-o-ngropăciune,
Dumnezeul tău, nainte-ţi poate scoate o minune.
Ai credinţă-ntotdeauna, faţa-ntoarce-ţi-o spre soare,
după ce ţi-ai plîns căderea, nalţă-te spre sărbătoare,
după ce-ai plătit durerii, vino către bucurie,
Dumnezeul tău îţi poate, căi spre ea găsi o mie.
Ai iubire-ntotdeauna spre Hristos şi spre cîntare,
cu comorile acestea umpleţi orice loc şi stare,
astea-s singurele bunuri ce-ţi rămîn pe veşnicie,
Dumnezeul tău, oriunde ştii că starea ta ţi-o ştie.
Nu-ţi tîrî povara crucii cu cîrtiri şi cu-ntristare,
fii voios şi îndrăzneşte, luptă hotărît şi tare,
crede neclintit, iubeşte şi te bucură fierbinte,
Dumnezeul tău mai are mult să-ţi dea de-aci nainte!