Cu gândul la răbdarea Ta

Cu gîndul la răbdarea Ta, duc crîncena mea cruce, de n-ai fi Tu, cum aş putea Iisuse-a mi-o mai duce? Ţine-mă mereu Dumnezeul meu, lîngă Crucea Ta pînă voi scăpa. Cu ochii la calvaru-Ţi greu îndur a mea durere, de n-ai fi Tu Izvorul meu, de unde-aveam putere? Cu duhul stînd în preajma Ta mă liniştesc întruna, de n-ai fi Tu, cum aş putea să-mi biruiesc furtuna? Cu inima de-a Ta legat, pot îndura ocara, de n-ar fi harul Tău bogat, cum i-aş purta povara? O, Dulce Dumnezeul meu, ce mult am eu în Tine, de n-ai fi Tu, prin chinul greu, ce s-ar fi-ales de mine?...