O, lacrimi care curgeţi
O, lacrimi care curgeţi năuntru în ascuns,
ce greu e-al vostru strigăt cînd nu-i nici un răspuns,
cînd locul unde curgeţi e-ntruna aşa pustiu
că nimeni nu v-aude şi nimeni nu vă ştiu.
O, suflete ce sînteţi povara tuturor,
ce greu trăiţi pe lume, cînd toate-a voastre mor,
cînd nimeni nu deschide a voastră uşă grea,
cînd nimeni nu vă caută, nici moartea, nici chiar ea!
Nu-s grele-a voastre lacrimi, nu chinul vostru-i greu,
e grea nefericirea că n-aveţi Dumnezeu,
nu-i grea singurătatea, nici traiul dureros,
e grea nefericirea că n-aveţi pe Hristos.
O, de-aţi căuta pe Domnul cîţi plîngeţi în ascuns,
ce repede durerii voi v-aţi primi răspuns!
O, de-aţi chema pe Domnul cînd viaţa voastră-i grea,
ce dulce izbăvire şi repede-aţi avea!