Părinte-al suferinţei noastre
Părinte-al suferinţei noastre ce lungul plîns ne-ai măsurat
Tu ce ştii lunga noastră jale şi-amarul cît am îndurat
în orice zi şi-mprejurare dorim cu sufletul senin
ca pentru-o binecuvîntare să-Ţi mulţumim de orice chin.
De-atunci de cînd aşa ca mieii la lupi ai spus că ne trimiţi
am vrut să-Ţi mulţumim Iisuse şi lăudaţi şi huiduiţi
prigoana ştim că-i partea noastră pe lumea asta de dureri
dar vrem să-Ţi mulţumim şi-n hule şi-n lovituri ca-n mîngîieri.
Sîntem încredinţaţi Părinte că-n grija dragostei cereşti
Tu-i treci prin încercări pe-aceia ce vrei pe veci să-i fericeşti
de-aceea fără de cîrtire sub voia-Ţi sfîntă ne-aplecăm
dorind la greu ca şi la bine aceleaşi mulţumiri să-Ţi dăm.
Am înţeles că voia-Ţi sfîntă aşa din veci a hotărît
să fim zdrobiţi de-atîtea cazne - şi totuşi fericiţi atît
această Taină sfîntă pune în noi tărie ce mereu
Îţi mulţumeşte-aşa şi-n locul cel mai uşor, ca-n cel mai greu.
Sîntem încredinţaţi că totul e cîntărit de Mîna Ta
că peste cît putem noi duce povara nu ne-o vei lăsa
cînd toate ştim că sînt spre bine, noi Îţi aducem mulţumiri
şi-n zilele de fericire şi-n cele de adînci zdrobiri.
Dorim să Te urmăm statornici, viteji şi sinceri şi smeriţi
chiar dacă mîine dimineaţă ar trebui să fim jertfiţi
ştim că de unde se sfîrşeşte această clipă de amar
începe Veşnicia plină de strălucire şi de har!