Ca mugurul ferice
Ca mugurul ferice
de soare-mbrăţişat
ce nu mai poate-ncape
în coaja-n care-a stat
cît viaţa nouă-l umple
cu clocot şi trăiri
ce-şi cer eliberarea
în floare şi-n rodiri.
- Tot astfel cînd Iisuse
mă umpli Tu de har,
cînd Tu Cel Fără Seamăn
şi Fără de Hotar,
cobori în încăperea
îngustei mele vieţi
umplînd-o cu trăirea
cereştii frumuseţi, -
- Simt cum îmi arde lutul
Nemuritorul Foc
cum firea nouă creşte
de nu mai are loc,
cum şubredei fiinţe
îi rupe slabul tort
de-aş cere-un trup, din ceruri
lumina să-i mai port.