Un imn de lumină
Un imn de lumină îmi cîntă-n priviri
cînd ruga iubirii Iisuse Ţi-o-nchin
cînd sufletu-n pragul cereştii trăiri
mi-l adapi din Izvorul Divin.
În imnul acesta înalt şi slăvit
e tot ce-am în mine mai cald şi curat
din lacrimi, din doruri, din crini e-mpletit
şi-aş dori să Ţi-l cînt necurmat.
Dar nici graiul, nici gîndul nu-l pot încăpea
cînd vreau să-l rostesc n-am cuvînt
aşa cum îl cînt nu-i în inima mea
şi aşa cum e, nu pot să-l cînt.
Ascultă Iisuse în inima mea
al dragostei imn minunat
că nu-i rugăciune să-l poată cînta
precum este în ea necîntat.