Nainte de-a fi fost vecia
Nainte de-a fi fost vecia
nimic cînd încă nu era
Eu te-am văzut prin vremi nainte
şi te-am iubit de-atunci fierbinte
Biserică, Mireasa Mea.
De-atunci Eu te-am dorit întruna
că M-a răpit frumseţea ta
şi-am aşteptat cu-aşa iubire
dorita noastră întîlnire
Biserică, Aleasa Mea.
De-atunci am auzit iubito
iubirea ta cum Mă chema
simţeam fiinţa ta curată
răpindu-Mi Inima Mea toată,
Biserică, Iubirea Mea.
Te-am aşteptat cu nerăbdare
atîţia ani cîţi trebuia
s-arat c-o Jertfă peste fire
cum te iubesc, cu ce iubire
Biserică, Lumina Mea.
Ne-am întîlnit pe dealu-acela
cînd Trupu-n cuie-Mi sîngera,
şi ne-am unit iubirea care
nici moarte-n veci, nici seamăn n-are
Biserică, Cununa Mea.
De-atunci Mi-ai dăruit întreagă
viaţa ta şi inima,
de-atunci chemăm cu-nflăcărare
a Nunţii Noastre Sărbătoare
Biserică, Comoara Mea.
O, fericită Veşnicia
cînd Cerul te va-ncununa
cînd prin Nemărginiri Divine
tu vei umbla pe veci cu Mine
Biserică, Mireasa Mea.