Doar lângă Tine

Doar lîngă Tine-mi aflu pacea cînd totu-n jurul meu e plîns doar Tu îmi mîngîi sfîşierea cînd sufletul e-n chinuri strîns. Doar lîngă Tine-mi aflu-alinul cînd geme inima amar şi ochii-ntunecaţi de lacrimi recapătă seninul iar. Doar lîngă Tine-mi aflu-odihnă cînd marea urlă-n jurul meu cînd lupt cu-nvîrtejiri cumplite şi ceasul ispitirii-i greu. Doar Tu-mi împrăştii norii negri şi-nlături trăsnetul cumplit Tu-mi rupi zăvoarele de-aramă spre locul larg şi liniştit. Doar Tu, cînd Faţa Ta-mi răsare şi Glasul Tău îmi spune blînd, poţi stinge marea-mi frămîntare o pace-adîncă aducînd. Doar Tu poţi linişti furtuna şi valurile ce ne zbat cînd noaptea prea demult ne-apasă şi sufletul ni-e prea-ncărcat.