Eu Te păstrez Iisuse

Eu Te păstrez Iisuse pe veci în locul drag din chivotul fiinţei, prin Taina-mpărtăşirii şi cea mai dulce clipă mi-e-atunci cînd mă retrag cu Tine-n rugăciunea şi-n liniştea Iubirii. Tot ce mi-ai dat prin viaţă am strîns şi-am tot păstrat anaforă sfinţită din masa-mbelşugată ea-i hrana mea de astăzi pe unde-am înnoptat în loc pustiu pe drumul spre Casa-ndepărtată. Cînd inima sfîrşită abia mai poate-n drum din Tainica Fiinţă cu foame ospătată şi prinde iar putere prin arşiţă şi scrum să creadă şi să lupte mai caldă şi mai trează. Păstrează-mă Iisuse Te rog la Sînu-Ţi Drag şi Te păstrează-n mine prin Taina-mpărtăşirii căci veşnicia-i clipă atunci cînd mă retrag cu Tine-n rugăciunea şi-n liniştea Iubirii. Şi cît rămîi Tu-n mine şi-n Tine eu rămîn umblarea vieţii mele e roadă şi lumină fiinţa mea sfinţită de dulcele Tău Sîn se va cuprinde-n Tine eternă şi divină.