Mă uit spre cer

Mă uit spre cer - şi cît de sus e Răsăritul de Apus mai mare-i, Dumnezeul meu iubirea ce-mi araţi mereu. O, cum să-Ţi spun, o, cum să-Ţi spun cît eşti de bun, cît eşti de bun Slăvit şi Mare Dumnezeu cît eşti de bun, mereu... Mă uit spre munţi - şi cît de nalt e dintr-un vîrf în celălalt aşa de bun Te-araţi mereu spre mine, Dumnezeul meu. Mă uit spre mări - şi cît de-afund adîncurile lor s-ascund aşa-mi ascunzi Tu Domnul meu ce-am încă slăbiciune, eu... Mă uit spre cîmp - şi cîte flori cîţi stropi de rouă sînt în zori şi cîtă iarbă-i pai cu pai atîta bine-mi dai şi-mi dai. - O, cum pot Doamne arăta cît mi-a făcut iubirea Ta că simt şi vreau, - dar n-am cuvînt aşa de-nalt şi-aprins şi sfînt...