De-oriunde vin, pe-oriunde merg
De-oriunde vin, pe-oriunde merg,
Tu, Doamne, ești cu mine,
orice-aș privi și-orice-aș avea
nimica nu-i ca Tine.
Adâncul sufletului meu
într-una Te dorește,
cu cât Te am mai mult, cu-atât
simt dorul cum îmi crește.
Simt setea mai desăvârșit,
cu cât Te sorb pe Tine,
și mai neînțeles îmi pari
cu cât Te știu mai bine.
Și inima-mi mai mult Te vrea
- în dragostea-i încinsă
cu cât stă mai la umbra Ta,
cu-atât e mai aprinsă.
Ce fericit sunt pe altar,
în flăcări de iubire,
când mistuit sunt pe deplin,
în necuprinsa-Ți Fire!