Nici o desfătare-n lume

Nici o desfătare-n lume nu-i scutită de-ntristare pe pămînt orice mărire şi-avuţie-i trecătoare toate-s mai neputincioase decît umbra care trece mai deşarte decît visul care-o clipă se petrece. Numai slava, numai slava lui Iisus este fără de apus şi-ndulcirea, şi-ndulcirea Feţei Lui ţine-n veacul veacului. Sînt deşertăciune toate cele omeneşti de-acum amăgiri şi fum sînt cîte nu luăm pe-al morţii drum nu luăm cu noi averea nici mărirea, - toate pier numai faptele credinţei ne-nsoţesc mergînd spre cer. Suflete ce vrei lumina vino pîn-o poţi afla umblă după mîntuire cîtă vreme-o poţi avea căci cînd vine ceasul morţii dacă n-o cauţi cît eşti viu vei dori-o, vei striga-o dar atunci va fi tîrziu!