O, câtă mulţumire

O, cîtă mulţumire să-Ţi dau că mi-ai răspuns că din nectarul vieţii îmi dai şi-mi dai de-ajuns? Îţi mulţumesc - şi Te slăvesc Iisuse Domnul meu, - de tot ce-mi dai mereu... Că au a mele gînduri cu-a Tale-acelaşi ţel că-n toate totdeauna primim şi dăm la fel. C-avem acelaşi templu - şi-n sfîntul lui altar aceeaşi jertfă ardem pe-acelaşi dulce jar. O, cîte am a-Ţi spune, dar limba mea e grea Ţi-aş spune cu privirea, dar mi-e la fel şi ea. Încerc să mi Te-apropiu, dar iată tremur tot Ţi-aş spune-a mea iubire, dar Doamne nu mi-o pot. Priveşte-mi-le toate, ca să-nţelegi Iisus că toate-s mulţumire de jos şi pînă sus...