Străjerule, soseşte
Străjerule, soseşte Cel care-a spus: Eu vin!
străjerule, vesteşte cum trebuie vestit,
străjerule, tu însuţi trezeşte-te deplin,
străjerule, El vine! - nu poate fi oprit!
- Străjere! - strigă lumea - stai, culcă-te, ce faci?
nu-mi tulbura odihna, nu mă trezi din somn!
vezi ce plăcută-i lenea şi ce-nţelept să taci
cum fac ceilalţi cu toţii... - Ce Nuntă? - şi ce Domn?
- Străjere! - strigă iadul - taci, culcă-te şi stai
nu vezi în ce primejdii te-arunci cu cei nebuni?
Ce Judecată vine? - Ce iad e? - Sau ce Rai?
Nu vezi tu cum tac alţii? De ce chiar tu să suni?
- Străjere! - zice Domnul, - o, nu tăcea! Nu vezi
tu răsăritul Zilei şi semnele pe cer?
nu vezi cum odrăsleşte smochinul prin livezi
şi nimeni nu-nţelege? De ce eşti tu străjer?
- Străjere! - zice Duhul - fii treaz şi credincios
căci Ziua tot soseşte şi dacă tu vei sta!
Dar veşnică cinstire te-aşteaptă la Hristos
sau veşnică osîndă - şi acum e clipa ta!