Îndepărtata mea iubire

Îndepărtata mea iubire ce printre lacrimi Te privesc spre Tine sufletu-mi se-ntinde cu-n foc ce nu-l mai stăpînesc şi azi şi ieri şi zi şi noapte şi treaz şi-n somn şi-n mers şi-n loc şi nimeni şi nimic pe lume nu-mi poate potoli-al Tău foc. O, cum să-mi pot opri suspinul să nu se-atingă de fior şi lacrima dinspre lumină şi rugăciunea dinspre dor şi buzele dinspre sfinţirea Dumnezeiescului mister şi inima dinspre trăirea îmbrăţişărilor din cer? O, Taină Sfîntă ce mă-nlănţui de peste-atîtea depărtări şi mă-mpreuni de peste-atîtea adînc despărţitoare stări şi mă-ntăreşti să-nfrunt atîtea înspăimîntate-mpotriviri Iisus, Te preamăresc din pragul Eternei nemaidespărţiri!