De ce să-ţi muşti?

De ce să-ţi muşti odată limba în chinul veşnicului vai cînd ea-ţi mai poate încă spune cuvîntul ce te-ar duce-n rai? De ce s-ajungi, de ce s-ajungi în veşnicele chinuri lungi frumosul mîntuirii drum de ce s-ajungi, de ce s-ajungi în chin nespus cînd ai putea - fi cu Iisus? De ce s-ajungi să-ţi plîngă ochii în chinul veşnicului fum cînd poţi - a pocăinţei lacrimi spre Dumnezeu - să plîngi acum! De ce să arzi scrîşnind în cazna nestinsului osîndei foc, cînd ai putea acum în ceruri să afli-al mîntuirii loc? De ce s-ajungi să-ţi blestemi mama şi ceasu-n care te-ai născut cînd Jertfa lui Hristos, chiar astăzi ţi-ar da cît har nici n-ai crezut? O, vino, vino, vino, vino cît încă-ai lacrimi şi cuvînt - de ce să fii în iad un demon cînd poţi fi-n cer un înger sfînt?