1033.
Mamă, dulce mama mea
Mamă, dulce mama mea,
Domnul harul Lui să-ți dea,
/ eu în veci voi mulțumi,
că mult m-ai putut iubi,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Viață-n lume când mi-ai dat,
tu m-ai binecuvântat,
/ rugându-te lui Hristos
să mă facă credincios,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Dar eu, mamă, cum creșteam,
de Hristos mă-nstrăinam,
/ calea sfântă n-am iubit,
vorba ți-am nesocotit,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Eu mergeam la rău cântând,
tu-n genunchi stăteai plângând
/ și când, noaptea, mă-ntorceam,
tot rugându-te te-aflam,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Eu râdeam spre lumea rea,
ție inima-ți plângea;
/ numai singur Dumnezeu
știe cât ți-a fost de greu,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Dar când Domnul S-a-ndurat,
plânsul tău l-a ascultat,
/ a mea inimă s-a frânt
și-am pus sfântul legământ,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
O, ce mult te-ai bucurat
când la Domnul m-am predat,
/ tu cu lacrimi mulțumeai
și pe Domnul lăudai,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Și de-atunci, și azi, mereu
te mai rogi lui Dumnezeu
/ să m-ajute-n lucrul sfânt
cum I-am pus eu legământ,
mamă, dulce mama mea. /(bis)
Eu în veci îți sunt dator
și-ți voi mulțumi cu dor;
/ Domnul Dumnezeu să-ți dea
dulce-mpărăția Sa,
mamă, dulce mama mea. /(bis)