1036.
Stau de-atâtea ori pe gânduri și privesc
Stau de-atâtea ori pe gânduri și privesc,
primăvara, florile cum înfloresc,
/ pe câmpie, mielușeii
zburdă lângă mama lor,
păsărelele își cântă cântul lor.
...Îmi aduc aminte și de mama mea -
cât de fericit eram eu lângă ea,
/ cu dragoste, pe genunchii
ei ades mă așeza
și cu drag pe obrăjori mă săruta. /x2
Nu doresc mai mult pe lume altceva
decât să mă întâlnesc cu mama mea, -
/ căci de dorul tău, o mamă,
sufletu-mi tânjește greu,
că mi-i dor din nou să-ți aud glasul tău/x2
Multe lacrimi ai vărsat pân' m-ai crescut,
multe nopți nemaidormite au trecut,
/ când eram în suferință,
mamă dragă, te rugai,
iar în brațe trupușorul mi-l purtai. /x2
De când, mamă, în mormânt te odihnești,
obrăjorii mei în lacrimi se topesc
/ și acuma aștept ziua
ca să plec de pe pământ,
dar doresc să ne-ntâlnim în cerul sfânt./x2
Iar când, Doamne, Tu pe nori vei reveni
și pe mama mea în cer voi întâlni,
/ va rămâne-o amintire
ce n-o pot uita nicicând,
c-am avut o mamă scumpă pe pământ. /x2