1121.
De n-ar fi harul Tău să-mi umple
De n-ar fi harul Tău să-mi umple
adâncul sufletului meu
/ce gol aș fi și ce-ntuneric
adânc m-ar stăpâni mereu!/(bis)
De n-ar fi harul Tău, ce-nfrângeri
de peste tot m-ar năpădi,
/ce stări de-amară deznădejde
și de-ntuneric m-ar zdrobi!/(bis)
De n-ar fi harul Tău, nici pacea
și nici iubirea n-aș gusta,
/aș fi un orb, și un netrebnic
și-un răzvrătit în contra Ta./(bis)
Dar harul Tău, Iisuse Doamne,
îmi umple și-mi 'nnoiește tot,
/prin el mi-ai dat și-mi dai viața
și toate doar prin el le pot./(bis)