Doamne, ce frumos era

Doamne, ce frumos era când pe-ntinsa Ta Lucrare pe cât țara cuprindea tot poporul Tău avea o iubire și-o cîntare! Doamne, ce frumoși pot fi și acum și-ntotdeauna cei ce pot mereu iubi și se pot mereu smeri și pot fi în toate una. Doamne, ce frumos e-atunci când avem o-nvățătură și-n unirea sfintei munci ținem sfintele porunci c-o iubire și-o căldură. Doamne, ce frumos ar fi dac-am fi ca înainte dacă gândul s-ar sfinți inimile s-ar smeri și-ar fi-o dragoste fierbinte. ... Doamne, fă-ne iar să fim cum ne-au fost părinții, - una cu-o credință să vestim cu-o nădejde să muncim și-o iubire-ntotdeauna!