1151.
Geme sub poveri nespuse
Geme sub poveri nespuse
Doamne, sufletu-mi zdrobit,
bucurie, bucurie
pentru ce m-ai părăsit?
Plânge-n spasmul deznădejdii
inima zdrobită-n piept,
mângâiere, mângâiere
până când te mai aștept?
Pașii-mi calcă în neștire
pe cărările pustii,
fericire, fericire
unde-ai mers de nu mai vii?
Ochii-mi varsă râu de lacrimi
la mormânt de visuri dulci
suferință, suferință
când vii oare să mă culci?
- Inimă ce-ntrebi, ascultă
al neprihănirii grai:
pocăință, pocăință
nu te-ntrebi când vrei să ai?