1153.
Iartă-mă, iartă-mă

Iartă-mă, iartă-mă,
iartă-mă, Dumnezeul meu!
/ Pentru gândul nesfințit,
pentru patimă-n privit,
pentru vorba fără har,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar! /(bis)
Iartă-mă, iartă-mă,
iartă-mă, Dumnezeul meu!
/ pentru timpul meu trecut
fără rodul ce l-ai vrut
fără dragoste cu jar,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar! /(bis)
Iartă-mă, iartă-mă,
iartă-mă, Dumnezeul meu!
/ Pentru felul meu firesc
printre oameni când pășesc
pentru traiu-mi în zadar,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar! /(bis)
Iartă-mă, iartă-mă,
iartă-mă, Dumnezeul meu!
/ Pentru nevegherea mea
de-a rămâne-n voia Ta,
pentru tot ce-a fost murdar,
Doamne, iarta-mă, Tu, iar! /(bis)
Iartă-mă, iartă-mă,
iartă-mă, Dumnezeul meu!
/ Doar iertarea ce mi-o dai
îmi păstrează-al păcii rai
și mă zboară iar și iar,
Doamne,-n veșnicu-Ți hotar! /(bis)