1174.
Nu-mi ascunde, Doamne, fața Ta cea sfântă
Nu-mi ascunde, Doamne, fața Ta cea sfântă,
când așa necazuri grele mă frământă!
Doamne, nu-mi ascunde Fața Ta cea sfântă
Când așa necazuri grele mă frământă!
Nici urechea, Doamne, nu-ți întoarce când
eu te chem cu lacrimi și te strig plângând...
Mai auzi-mi glasul când te chem plângând;
Mai auzi-mi glasul când te chem plângând;
Nu lăsa, o, Doamne, ca să zac uitat,
Grea e suferința, Doamne,-așa-ncercat!...
Nu lăsa să plângă greu de-ndurerat,
Grea e suferința, Doamne,-așa-ncercat...
Nu tăcea, o, Doamne, când te chem mereu,
din zdrobiri amare și din chinul greu!