1187.
Preaiubitule, nu-i nimeni
Preaiubitule, nu-i nimeni
nicăieri pe veșnicie
minunat, plăcut și dulce
și frumos, asemeni ție,
- fiecare are-o floare (bis)
Tu, Iubitul meu, o mie. (bis)
Așteptînd pe orice mire
obosesc și plec odată,
ascultînd la orice cîntec
bucuria mea înceată,
- dar de Tine, doar de Tine (bis)
nu mă satur niciodată. (bis)
De-aș privi la orice soare
tot i-ar fi vreo umbră poate,
orice rai mai are-o lipsă,
orice zări pot fi-nserate
- numai ale Tale-s numai (bis)
dulci și limpezi toate-toate. (bis)
Orice-am drag, - mai uit vreodată
orice-am bun, - mai las deoparte
de-orice-am dulce, - mă mai satur
de-orice prieten m-aș desparte
- dar de Tine, doar de Tine (bis)
nici în viață, nici în moarte! (bis)