1211.
Am tot strigat, - de când tot strig
Am tot strigat, - de cînd tot strig
îmi e și greu să tot mai spun
dar strig, că știu că vine ziua
să știți că n-am fost eu nebun.
Am tot chemat, - de cînd tot chem
și ură poate că-mi purtați
dar chem, căci știu că vine ziua
cînd veți striga înspăimîntați.
Am tot mustrat, - de cînd tot mustru
e tot mai gol în jurul meu
dar tot nu tac, căci vine ziua
cu blestemul lui Dumnezeu.
Am tot venit - și tot mai vin
să spun că este încă har,
și spun, că știu că vine ziua
cu plîns și țipăt în zadar.
Am tot înștiințat - și mai
răbdați-mi să vă-nștiințez
căci știu ce-aproape este ziua
cu-nfricoșatul morții crez.
Veți face și-acum tot ce vreți,
cum ați făcut și pîn-acum
dar scumpul mîntuirii preț
amar se va plăti cu scrum!