1211.

Am tot strigat, - de când tot strig

Am tot strigat, - de cînd tot strig îmi e și greu să tot mai spun dar strig, că știu că vine ziua să știți că n-am fost eu nebun. Am tot chemat, - de cînd tot chem și ură poate că-mi purtați dar chem, căci știu că vine ziua cînd veți striga înspăimîntați. Am tot mustrat, - de cînd tot mustru e tot mai gol în jurul meu dar tot nu tac, căci vine ziua cu blestemul lui Dumnezeu. Am tot venit - și tot mai vin să spun că este încă har, și spun, că știu că vine ziua cu plîns și țipăt în zadar. Am tot înștiințat - și mai răbdați-mi să vă-nștiințez căci știu ce-aproape este ziua cu-nfricoșatul morții crez. Veți face și-acum tot ce vreți, cum ați făcut și pîn-acum dar scumpul mîntuirii preț amar se va plăti cu scrum!