1253.
Iată Ceasul Judecății, ceasul cel cumplit și greu
Iată Ceasul Judecății, ceasul cel cumplit și greu
auzi glasul de arhanghel, trîmbița lui Dumnezeu,
vezi mormintele deschise, iad și foc și mări, - pe rînd
dau afară pe toți morții îngroziți și tremurînd.
Iată Tronul alb de flăcări, - iată Cel ce stă pe el,
Împăratul - fost pe Cruce, Leul, - fost odată Miel,
Răstignitul, - iată-L Rege - iată-al Spadei Lui tăiș
- o, voi stîrpituri trufașe, - unde veți găsi-ascunziș?
Cad palatele-n cutremur, tronurile cad în scrum,
unde sînt lăudăroșii, unde-s cei viteji acum?
unde-i toată-mpotrivirea diavolului și-alor săi?
- toată ura uriașă e ca paiu-n vîlvătăi!...
... Iar cînd se va duce fumul de pe tot cuprinsul nou,
nu va mai fi tot Trecutul nici măcar un stins ecou,
va fi numai Veșnicia cu alt Cer și alt Pămînt,
unde va domni de-a pururi numai ce-i curat și sfînt!