1275.
Nu-nvinui Credința
Nu-nvinui Credința
fiindcă unii-s răi
deschidă-ți-se mintea
și vadă-ți ochii tăi!
Nu-nvinui pe alții
de-a tale fărdelegi
tu singur porți osînda
din calea ce-ți alegi.
Nu-nvinui-ntîmplarea
că ești unde-ai ajuns
de vină este numai
păcatul tău ascuns.
Nu-nvinui altarul
că unii-s răi și-l vând
Hristos e Viu și vine
să judece-n curînd.
Nu-nvinui pe nimeni
că ai s-ajungi la scrum
de vină ești tu singur
că nu te-ntorci de-acum.
O, după clipa morții
în focul necurmat
în veci de veci vei geme:
- doar eu sînt vinovat!