1291.
Prin multe țări frumoase
Prin multe țări frumoase
în viață am trecut
și-atâtea văi și dealuri
frumoase am văzut,
dar nici un deal din lume
nu m-a atras așa
ca cel al cărui nume
se cheamă Golgota.
Acesta nu se ’nalță
cu vârful pân’ la nori,
pe culmea lui, zăpada
nu cerne albe flori,
dar nici pe-un deal din lume
nu m-am simțit așa
de Dumnezeu aproape
ca sus pe Golgota.
Nu-s brazi înalți pe-acolo,
nici iarbă verde jos,
dar este sus pe dânsa
un lucru prețios:
e Crucea Răstignirii,
și Jertfa de pe ea
ne-a dăruit viața
– aceasta-i Golgota.
Acolo nu-s izvoare
de apă, cât privești,
nici râuri curgătoare
de ape pământești,
dar iese de sub Cruce
Izvorul minunat
ce tot păcatul lumii
l-a șters și l-a spălat.
De-acolo și tâlharul
se-ntoarce credincios
și mântuit se-ntoarce
căitul păcătos,
acolo-L vezi pe Domnul,
când plângi sub Crucea Sa,
acolo-i har și pace,
aceasta-i Golgota.
O, suflete ce-n lume
suspini nemângâiat,
înalță-te spre locul
acela minunat,
acolo mântuirea
și pacea vei afla,
acolo-i fericirea…
aceasta-i Golgota!