1292.
Privește-n sus la minunata stare
Privește-n sus la minunata stare
și locul scump din care ai căzut
acolo-i sfînta și senina zare
și tot ce prin cădere ai pierdut.
Cutremură-te-adînc și te ridică
strigîndu-L pe Hristos în ajutor
chemîndu-L cu credință și cu frică
El ți-este Singurul Mîntuitor.
Refren:
Vino la Iisus,
vino la Iisus!
Privește-n jos la groaza-ntunecată
ascunsă-n fumul veșnicelor munci,
acolo ți-e Gheena blestemată
în care vrei orbește să te-arunci.
Ai mai putea, ai mai putea azi încă
să te ridici spre cerul tău pierdut,
mai poți opri căderea ta adîncă
chiar de-ai ajunge-n ultimul minut.
Adu-ți aminte-ndurerat de starea
în care-ai fost atît de fericit
cînd tu-L urmai cu toată ascultarea
pe Dragul tău Mîntuitor Iubit.
Dă-ți iar întregul preț de liberare
dă-ți orice jertfe să te curățești
că însăși lupta să te-ntorci spre soare
te va umplea de bucurii cerești.