1352.
Dac-ar fi să iau, Iisuse, viața iar de la-nceput
Dac-ar fi să iau, Iisuse, viața iar de la-nceput,
//tot cu Tine mi-aș trăi-o, dar mai altfel ca-n trecut.// (bis)
Mi-aș trăi mai viu credința, mai din plin, mai neclintit,
//orice duh de rătăcire osândindu-l mai grăbit.// (bis)
Aș nălța și mai puternic al nădejdii steag curat,
//mai senin, mai plin de pace lupta vieții s-o străbat.// (bis)
Mi-aș păzi mai mult ca ochii dragostea pân-la mormânt,
//ca nimic să nu-i păteze numele și chipul sfânt.// (bis)
Aș iubi mai mult Lucrarea,aș căuta mai mult pe frați
//și Cuvântul Cărții Sfinte L-aș sorbi mai cu nesaț.// (bis)
N-aș ieși din ascultarea dragostei frățești nicicând,
//mai cu spor mi-aș face lucrul, sufletul mi-ar fi mai blând.// (bis)
M-aș sili, mai mulți la Tine și mai dulce să-i atrag,
//frumusețea Casei Tale aș căuta-o mai cu drag.// (bis)
Mi-aș urma tot drumul vieții mai curat și mai frumos;
//- o, abia atunci sfârșitul mi-ar fi vrednic de Hristos!// (bis)