1364.
O, om!... ce mari răspunderi ai de tot ce faci pe lume!
O, om!... ce mari răspunderi ai de tot ce faci pe lume!
De tot ce pui în scris sau grai, de pilda ce la alții-o dai,
căci ea mereu spre iad sau rai pe mulți o să-i îndrume!
Ce grijă trebuie să pui în viața ta, în toată
căci gândul care-l scrii sau spui s-a dus... și-n veci nu-l mai adui,
dar vei culege roada lui ori viu, ori mort, odată.
Ai spus o vorbă - vorba ta, mergând din gură-n gură,
va veseli sau va-ntrista, va curăți sau va-ntina,
rodind sămânța pusă-n ea de dragoste sau ură.
Scrii un cuvânt - cuvântul scris e-un leac sau e-o otravă!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis rămâne-n urmă-un drum deschis
înspre Infern sau Paradis, spre-ocară sau spre slavă.
Spui o cântare- viersul tău rămâne după tine
îndemn spre bine sau spre rău, spre curăție sau desfrâu,
lăsând în inimi rodul său de har sau de rușine!
Arați o cale! - calea ta în urma ta nu piere.
E calea bună sau e rea, va prăbuși sau va nălța,
vor merge suflete pe ea spre rai sau spre durere.
Trăiești o viață - viața ta e una, numai una;
oricum ar fi, tu nu uita, cum ți-o trăiești vei câștiga
ori fericire-n veci prin ea, ori chin pe totdeauna!...
O, om!...ce mari răspunderi ai, tu vei pleca din lume!
Dar ce scrii azi, ce spui în grai, ce lași prin pilda care-o dai,
pe mulți, pe mulți, mereu spre rai sau iad o să-i îndrume.
O, nu uita!... fii credincios, cu grijă și cu teamă!
Să lași în urmă luminos un grai, un gând, un drum frumos!