1370.
Deuteronom 32, 1-43 -
- Deuteronom 32, 1-43 -
Adu-ți aminte vremea din Vechime
și socotește anii ce-au trecut,
întreabă-ți tatăl și-o să te învețe,
//bătrânii tăi, să-ți spună ce-au văzut. //(bis)
Când Cel Prea'nalt a dat o moștenire
la neamuri când îi despărțise El,
atunci a pus popoarelor hotare,
//pe număr, fiilor lui Israel. //(bis)
Căci partea Domnului este poporul
ce l-a ales ca moștenire-a Sa,
El l-a găsit într-o singurătate
//și-ntr-o pustie care-nfricoșa. //(bis)
L-a ridicat și l-a păzit cu grijă,
ca pe lumina Sa și ochii Lui,
purtatu-i-a pe aripile Sale
//precum îi poartă vulturul pe pui. //(bis)
Așa călăuzit-a Domnul Singur
pe-al Său popor și l-a scăpat deplin
și n-a mai fost ca El vreodată nimeni
//și nici ca El vreun dumnezeu străin. //(bis)
Suitu-I-a pe înălțimea țării
și rodul cel mai dulce i l-a dat,
grăsimea, laptele și untdelemnul...
//Dar Israel, Israel s-a-ngrășat. //(bis)