1371.
A fi păstor adevărat înseamnă a avea iubire
A fi păstor adevărat înseamnă a avea iubire,
iar nu dorință de câștig, //nu-asprime, ci simțire, //(bis)
//nu a mâna din urma lor pe oi, ci-a le atrage,
a cerceta durerea lor 'nainte să te roage...// (bis)
A păstori, nu-a apăsa, a-i păstori cu hrană,
cu bunătate cântărind //și-ndemnuri, și dojană, //(bis)
//a-i păstori frumos pe toți de orice vârstă-a vieții,
crescându-i cu trăirea ta, a faptei și-a poveții.// (bis)
A-i crește,-nseamnă-a te jertfi în munca necurmată,
în rugăciuni, în plâns, în post //și-n pildă-adevărată. //(bis)
//Hristos te roagă, ca atunci pe Petru, mai în urmă:
-De Mă iubești cu-adevărat, să-Mi paști întreaga turmă!// (bis)
Deci numai dacă-L poți iubi pe El și turma-I toată
așa te fă păstor, altfel //mai bine niciodată! //(bis)
//Și nu uita că păstorești nu turma ta-n viață,
ci turma Lui, de care dai răspuns în Sfânta-I Față.// (bis)
A fi păstor adevărat înseamnă a avea iubire,
iar nu dorință de câștig, //nu-asprime, ci simțire. //(bis)
//Deci dacă nu te porți așa, lua-Și-va turma ție
ca altuia mai bun s-o dea...-Fii treaz la datorie!// (bis)