1393.
Ca o mare furtunoasă, Doamne, ne-a fost viața
Ca o mare furtunoasă, Doamne, ne-a fost viața,
numai rane ne-a fost trupul, numai lacrimi fața,
numai singuratici pașii, numai rece locul,
//- numai în cuptorul crucii ne-a fost dulce focul. //(bis)
Refren
Ține-mă mereu,
Dulce Dumnezeu,
lângă Sânul Tău până voi gusta
fericirea mea la Inima Ta.
Nu e loc mai sfânt ca rugul arderii-n răbdare
pentru slava și izbânda vieții viitoare
și nu-i stare mai cerească în această lume
//decât cu Hristos pe cruce pentru Sfântu-I Nume. //(bis)
Fie cât de furtunoasă și de grea viața,
vrem să trecem drepți prin toate, către Cer cu fața,
fericiți mărturisindu-L pe Hristos prin Cruce;
//- nu-i alt drum mai drept la ceruri să ne poată duce…//(bis)