1515.
Tu-ai rămas aici, Iisuse,- numai grija Ta s-a dus
Tu-ai rămas aici, Iisuse,- numai grija Ta s-a dus,
ca să pregătească locul fericirii noastre, Sus.
Tu-ai rămas aici să suferi lângă cei îndurerați,
s-alini inime zdrobite, să ștergi ochii înlăcrimați.
Ai rămas aici să legeni copilașii care plâng,
sufletele ce se roagă, inimile ce se strâng.
Ai rămas aici - cu dulce să săruți, strângând la sân
dorul care plânge singur, ochii care goi rămân.
Ai rămas aici, pe Cruce, să tot sângeri nevăzut,
până se va-ntoarce-acasă cel din urmă fiu pierdut.
Ai rămas aici, Iisuse,- dar cât oare mai rămâi,
până când o să Te ‘nalțe Învierea cea Dintâi?...