157.
Un Prieten Bun pe calea vieții
Un Prieten Bun pe calea vieții
mi-ai fost, Iisuse Preaiubit,
din clipa când de bietu-mi suflet
Tu Te-ai lăsat să fii găsit.
Refren:
Prieten Bun, Prieten Bun,
fii binecuvântat,
Iisuse, Prieten Bun!
În suferința grea și lungă,
când toți s-au dus și m-au lăsat,
Tu ai rămas mereu cu mine
Prieten Bun și-Adevărat.
În nopțile de-ndurerare,
când fața-n lacrimi mi-o scăldam,
o, numai Mâna Ta cea bună
că mi le șterge o simțeam.
Ajută-mi să-Ți rămân aproape,
cu suflet recunoscător,
Nedespărțitul meu Prieten
și Scumpul meu Mântuitor!