159.
Ce dor frumos, ce rai ne leagă!
Ce dor frumos, ce rai ne leagă!
Eu cânt cu lacrimi, Tu le-alini. (bis)
De dragul Tău (bis) mi-e viața dragă,
că-n ea Te văd și-n flori și-n spini. (bis)
În crinii albi Ți-e sărutarea
și-n maci văd sânge pe Calvar; (bis)
de dragul Tău (bis) mi-e dragă valea
și cerul fără de hotar. (bis)
În bulgări reci Te văd cum semeni
și-n spini văd pașii-nsângerați; (bis)
de dragul Tău (bis) iubesc pe oameni,
azi sunt străini, mâini, poate, frați. (bis)
Când turme trec purtându-și dorul
și spune-un fluier: "Sunt cu voi!", (bis)
de dragul Tău (bis) iubesc păstorul
ce-și pune viața pentru oi. (bis)
În cei aleși Îți văd iubirea,
când vin cântându-Ți psalmi în văi, (bis)
de dragul Tău (bis) le sorb privirea,
pe-obrajii lor sărut pe-ai Tăi. (bis)
Și cât mi-e dat să nu-Ți văd Fața,
dorit de ceruri ca un mag, (bis)
de dragul Tău (bis) mi-e dragă viața
și moartea nu-i decât un prag. (bis)